Edito OK feb

A venit iarna iar, nu-ţi mai place nimic din ce-ţi plăcea, totul este plictisitor şi vrei ceva să te energizeze. Să simţi fluturei în stomac, deşi afară ninge cu hălci de zăpadă. Să vezi iarbă verde şi floricele unde mai înainte maşina de la deszăpezire îngrămădi un morman de zăpadă. Să fie uscat asfaltul şi să nu te mai temi din doi în doi metri că vii cu fundul de gheaţă. Băieţii de la liceu să nu-ţi mai trântească un bulgăre enorm în moalele capului. Să nu te mai enervezi că acum faci cu jumătate de oră mai mult până la serviciu. Să porţi un singur strat de haine în loc de două sau trei :)) Să nu mai fii ud la picioare şi să-ţi rămână tot felul de dungi albe pe cizme de la o tentativă a lor de înmuia şi topi zăpada. Să nu mai fii atât de „chefless” şi „soul-less”. Să îţi permiţi ţie însuţi bucuria de a trăi. Chiar dacă asta înseamnă până la urmă să nu ai regrete. Să poţi lua totul ca atare. Fără întrebări stupide şi răspunsuri inutile, pe care oricum nu vrei să le auzi. Să fii conştient că ce faci şi ce spui poate fi o mare prostie, dar să ai curajul să ţi-o asumi. Să dai celorlalţi totul şi să nu aştepţi nimic în schimb. Să nu mergi pe principiul că totul costă, pentru că cele mai bune lucruri sunt gratis! Chiar şi zăpada asta multă şi dătătoare de dureri de cap e gratis. Dacă ai fi copil te-ai bucura de ea şi nu te-ai mai enerva că stai mult în trafic, că-ţi îngheaţă nasul în cinci secunde de când pui piciorul afară! Aşa că încearcă să te bucuri: oricum, oricât, oriunde, cu oricine! Merită :)

Blogul meu

Se intampla si asta: imi facui blog. Acum sa vedem ce continut ii voi construi. Funny, dramatic, realist, optimist sau toate intr-unul!
Aici o sa plang, o sa ma plang, o sa ma bucur, o sa urasc, dispretuiesc si poate o sa arunc vorbe spuse la nervi! Despre serviciu, sot, master, profesori, rude etc. etc.